Pe vinerea trecută am făcut o comandă online, niște integrate, cablaj, fludor… ce-i mai lipsește omului… Completez, grijuliu, toate casetele și, fericit că am găsit de toate, aștept mail-ul de confirmare.
…Și aștept…
Luni îmi iau inima în dinți și, după o căutare acerbă pe Net, descoper secțiunea contact a respectivilor. Trei numere de telefon. Le iau la rând și rămân mofluz. Nik, dom’le! Pustiu!
„Măi să fie…” simt așa, cum începe să clocotească ceva și nu era oala cu ciorbă.
Îmi piere orice chef de treabă și ridic dealul la butic:
– Bagă un rachiu mic până nu detonez centura cu exploziv!
Blazată la izbucnirele mele intempestive, patroana se conformează instant.
Cât sorb din licoare o pun în temă.
– Apăi, să fie cu noroc! mă încurajează.
Iaca numa’ ce sună telefonul:
– Ați făcut o comandă la noi!? Zâmbăresc către fătucă: „E ei!”
– Da. Așteptam confirmarea……
Vezi articolul original 621 de cuvinte mai mult
Arhive cronopediene (1) 