Bună dimineaţa la Moş Ajun!

Sursă: Bună dimineaţa la Moş Ajun!

COLINDE, COLINDE… E VREMEA COLINDELOR!…

Bună dimineaţa la Moş Ajun!

 

Bună dimineaţa la Moş Ajun!

Am venit şi noi o dată,

La un an cu sănătate,

Domnul sfânt să ne ajute,

La covrigi şi la nuci multe.

 

Bună dimineaţa la Moş Ajun!

Această seară este pentru noi

Cea mai frumoasă dintre sărbători

Căci noi cu toţii venim acum

A vă ura de Moş Ajun!

 

Bună dimineaţa la Moş Ajun!

Ne daţi, ne daţi, ne daţi ori nu ne daţi?

Şi la anul să venim

Sănătoşi să vă găsim!

 

Ne daţi, ne daţi, ne daţi ori nu ne daţi?

Bună dimineaţa la Moş Ajun!

 

 

Bună dimineaţa de Moş Ajun!

 

C-am venit şi noi odată,

La un an cu sănătate,

Domnul Sfânt să vă ajute,

La covrigi şi la nuci multe,

Şi la anul când venim,

Sănătoşi să vă găsim,

Bună dimineaţa la Moş Ajun!

 

Bună dimineaţa la Moş Ajun!

 

Bună dimineaţa la Moş Ajun!

Am venit şi noi o dată,

La un an cu sănătate,

Domnul sfânt să ne ajute,

La covrigi şi la nuci multe.

 

Bună dimineaţa la Moş Ajun!

Această seară este pentru noi

Cea mai frumoasă dintre sărbători

Căci noi cu toţii venim acum

A vă ura de Moş Ajun

 

Bună dimineaţa la Moş Ajun!

Ne daţi, ne daţi, ne daţi ori nu ne daţi?

Şi la anul să venim

Sănătoşi să vă găsim

 

Ne daţi, ne daţi, ne daţi ori nu ne daţi?

Bună dimineaţa la Moş Ajun!

 

 

Mioriţa colind (Tri păcurărei)

Sursă: Mioriţa colind (Tri păcurărei)

COLINDE, COLINDE… E VREMEA COLINDELOR!…

Mioriţa colind

 

Trei păcurărei,

Hai corinde (refren)

Trei turme de oi

La munte suiră.

‘Nainte ieşi-ră

Fată de maior

Cu brâu gălbior.

Zâs-o cel mai mic:

– Hai, fraţi, s-o luăm!

– Voi de-ţi vi lua-ră

Noi te-om împuşca-ră.

– Voi de mi-ţ puşca-ră

Voi mi-ţi şi-ngropa

La stâna de oi,

La jocuţ de miei.

Lancea me ce dulce

Mni-o puneţi de cruce;

Flueru cel drag

Mni-l puneţi de steag.

Oile-s cornute,

M-or plânge la munte;

Oile-s bălăi,

M-or plânge pă văi.

 

Mioriţa colind

 

Trecu-ş tri păcurărei

Cu oile după ei.

Tăţ ş-îs fraţ şî verişori,

Numai unul, cel mai mic,

P-acela că l-o mânat

Cu găleata la izvor,

Pănă ce s-a fa’ zăpor.

El de-acolo şi-o strâgat:

– Măi fârtaţi, măi verişori,

De s-a văjî eu să mor,

Voi unde mi-ţ îngropa?

În staolu oilor,

În jocuţu mieilor.

Ş-un miel mi-l puneţi la cap

Şi trâmbiţa pă mormânt.

Când a sufla câte-un vânt

Trâmbiţa a trâmbiţá

Şi mielucu a zbiera.

– Da voi, oi, cum mi-ţ cânta?

– Măi stăpâne, stăpânele,

Ia, de cînd tu-ai adurnit

Noi la pripor n-am ieşât.

Până-n dalba primăvară,

Când om ieşî la izvoară

Şi ne-om paşte floricele,

Şi ne-om făta mieluşăle;

Mieluşăi cu coarne-ntoarsă,

Cum i oaia mai frumoasă.

 

Mioriţa colind

 

Aude-să, Doamne,-aude

De trei păcurărei la munte,

Dimineaţa lui Crăciun (refren)

Că doi au fost frăţiori

Şi unul a fost străinel.

Pe cel străin l-a mânat

La fântâna, Doamne, lină

Cu două găleţi la mână.

Până apă n-au luat

Lui legea i-o gătat:

Ori să-l puşte, ori să-l taie,

Ori să-l pună-n trei fârtaie.

 

– Fraţilor, fârtaţilor,

Pe mine nu mă-mpuşcaţi,

Numai capul mi-l luaţi

Şi pe mine mă-ngropaţi

În staurul oilor,

În jocul mieilor.

Pe mine pământ nu puneţi,

Numa dalbă gluga mea,

Flueru după cure.

Când vântuţu a sufla

Flueru meu mi-a cânta;

Când vântuţu-a dudăi,

Flueru meu m-a jeli.

Oile cele bălăi

Mândru m-or cânta pe văi;

Oile cele corunte

Mândru m-or cânta pe munte;

Pă muntele cel de piatră

Să meargă vestea la tată;

Pă muntele de uiagă

Să meargă vestea la mamă;

Pă muntele cel cu brazi

Să meargă vestea la fraţi;

Pă muntele cel de flori

Să meargă vestea la surori.

 

La tulpina mărului

Sursă: La tulpina mărului

COLINDE, COLINDE… E VREMEA COLINDELOR!…

 

La tulpina mărului, florile-dalbe/

Șade Maica Domnului, florile-dalbe/

 

Pe-o crenguță rămuroasă, florile-dalbe/

Este-un leagăn de mătasă, florile-dalbe/

 

Leagăn verde luminos, florile-dalbe/

Răsărita-n el Hristos, florile-dalbe/

 

Leagăn sfânt din Rai adus, florile-dalbe/

Pentru sfântul prunc Iisus, florile-dalbe/

 

Să se legene în el, florile-dalbe/

Când o fi mai măricel, florile-dalbe/

 

Îngerii îi cântă-n cor, florile dalbe/

Dormi copile, dormi uşor, florile-dalbe./

 

 

Ignatul – tradiţii, datini, obiceiuri, superstiţii

Sursă: Ignatul – tradiţii, datini, obiceiuri, superstiţii

Tradiții și obiceiuri de Ignat

La români, tăierea porcului în gospodăria proprie reprezintă un motiv de mândrie și de bucurie semnalând și apropierea Crăciunului. De-a lungul anilor, această activitate a creat la rândul ei o sumedenie de tradiții și obiceiuri.

Conform tradiției, cu o seară înainte de Ignat porcii visează că urmează să fie tăiați. Astfel, aceștia nu mai mănâncă, nu se mai îngrașă și nici nu mai pun carne pe ei.

De regulă, la tăierea porcului cei miloși din fire nu e bine să ia parte deoarece porcul moare cu mai mare greutate. Mai mult, carnea va fierbe mult mai greu. Bătrânii de la țară spun că după ce porcul este tăiat, parlit și spălat, se recomandă punerea unei paturi peste el și un copil să-l încalece. Astfel, anul viitor va fi unul lipsit de boli și plin de bogații, sănătate și prosperitate.

Pentru că cei care taie porcul să fie iertați de uciderea voită a animalului, este bine că ei să rostească cuvintele: Ignat, Ignat/ Porc umflat, iar înainte de a-l sacrifică să spună: Doamne ajută, să-l mâncăm sănătoși.

În regiunea Teleormanului, există o datină veche care spune că pe fruntea copiilor trebuie făcut semnul crucii cu sângele animalului sacrificat de Ignat. Astfel, se crede că aceștia vor fi sănătoși și roșii în obraji în anul ce vine.

Unul dintre momentele unice în cadrul ritualului anual al tăierii porcului este scosul splinei. Se obișnuiește că toți participanții să amuțească preț de un minut pentru că e lucru mare.

Conform tradiției populare, splină porcului de tăiat reprezintă cel mai de încredere „oracol” de consultant când vine vorba de naprasnicia iernii. Dacă la partea dinspre capăt splină este groasă, iarnă va fi una grea, cu multă zăpadă, în timp ce vara va oferi o recolta bogată.

Totuși, dacă splină este subțire iarnă nu va aduce foarte mult omăt, ci va fi mai degrabă geroasă iar primivara își va face apariția mai repede. În schimb, anul nu va fi la fel de îmbelșugat.

Nicio zi de Ignat nu este completă fără împlinirea obiceiului împământenit, și anume Pomană Porcului. Așa ceva nu paote și nu va fi omis niciodată de către cei care țîn cu sfințenie această sărbătoare. După ce porcul este tranșat, gospodarul va alege cele mai fragede bucăți de carne și i le da nevestei la bucătărie.

Denumirea de pomană porcului a fost dată de megiesi și reprezintă prima masă din porcul tăiat atunci. De asemenea, este și cea mai gustoasă. Carnea poate fi gătită fie în bucătărie, fie afară într-un ceaun alături de puțîn piper boabe, foi de dafin și apă. Cunoscutele porcării sunt servite de obicei cu mămăliguță aburindă, un bol de mujdei de usturoi și un pahar de țuică.

Uneori gospodării nu mai parlesc porcul dacă acesta are deja 2-3 ani deoarece soricul este prea gros și nu mai poate fi mâncat. Mai mult, acesta nu va putea fi folosit nici la prepararea bucatelor. Astfel, porcul tăiat va fi jupuit iar pielea să va fi folosită pentru opinci.

În zilele noastre, aceste opinci mai sunt folosite doar de țăranii vârstnici din unele regiuni ale Moldovei și doar pe timp de iarnă.

După ce porcul este jupuit, soricul trebuie uns bine cu sare pentru murături (sare grunjoasă) iar apoi se rulează. Acesta trebuie păstrat în acest mod 3-4 zile după care va fi desfăcut, întins pe bețe și lăsat afară în vânt că să se usuce. Cei norocoși pot lasă soricul la afumat, fie în pod, fie la afumatoare.

Ignatul este un motiv în plus de bucurie și pentru copiii din România: aceștia făceau rost de cea mai frumoasă jucărie – beșică de la porc. Iar la câteva zile distanță, copilașii mergeau la conlindat și nu se întorceau acasă până când nu aveau traistă plină.

În unele regiuni, untură de porc negru este folosită la vrăji. Mai mult, cei care erau bănuiți că vor deveni strigoi erau unși cu acest tip de untură. Conform tradiției, în ajunul sărbătorii vrăjitoarele umblă să fure belșugul caselor, iar gospodinele împrăștie mei și grâu în față casei pentru a le ține departe.

 

Iată vin colindători

Sursă: Iată vin colindători

COLINDE, COLINDE… E VREMEA COLINDELOR!

Iată vin colindători

 

Iată, vin colindători,

florile dalbe,

Noaptea pe la cântători,

florile dalbe.

 

Şi ei vin mere, mereu,

florile dalbe,

Şi-L aduc pe Dumnezeu

florile dalbe.

 

Şi-L aduc pe Dumnezeu

florile dalbe,

Să vă vă mântuie de rău

florile dalbe.

 

Inima să întărrească,

florile dalbe,

Oamenii să înfrăţească,

florile dalbe.

 

Că pe cer s-a arătat

florile dalbe,

Un luceafăr minunat

florile dalbe.

 

Noi vă zicem să trăiţi,

florile dalbe,

Întru mulţi ani fericiţi,

florile dalbe.

 

Şi ca pomii să-nfloriţi,

florile dalbe,

Şi ca ei să-mbătrâniţi,

florile dalbe.

 

 

Florile dalbe

Sursă: Florile dalbe

COLINDE, COLINDE… E VREMEA COLINDELOR!……

Florile dalbe

Scoală gazdă din pătuţ

Florile dalbe
Şi ne dă un colăcuţ
Că mămuca n-o făcut
Sâtă rară n-o avut.

Pe când sât-o căpătat
Covata i s-o crepat.
L-o sfădit mama pe tata
Di ce s-o crepat covata.

Când covata o lipchit
Cuptioru’ ni s-o urnit,
Când cuptioru’ l-o tocmit
Anul Nou o şi vinit.

 

Florile dalbe

1. Scoală gazdă din pătuţ, florile dalbe,
Şi ne dă un colăcuţ, florile dalbe;

2. Că mămuca n-o făcut, florile dalbe,
Sâtă deasa n-o avut, florile dalbe;

3. Pă când sât-o căpătat, florile dalbe,
Covata i s-o crăpat, florile dalbe;

4. L-o sfădit mama pă tata, florile dalbe,
Di ce n-o lipit covata, florile dalbe;

5. Când covata o tomnit, florile dalbe,
Cuptoru’nu o urnit, florile dalbe;

6. Când cuptorul o pornit, florile dalbe,
Anul Nou o şi zânit, florile, florile dalbe.

 

Deschide uşa, creştine

Sursă: Deschide uşa, creştine

COLINDE, COLINDE… E VREMEA COLINDELOR!…

 

Deschide uşa, creştine

 

Deschide uşa creştine [bis]

Că venim din nou la tine. [bis]

Drumu-i lung şi-am obosit, [bis]

De departe am venit. [bis]

 

Că la Viflaem am fost,

Unde s-a născut Hristos

Şi-am văzut şi pe-a sa mamă,

Pe care Maria-o cheamă.

 

Cum umbla din casă-n casă

Ca pe fiul său să nască.

Umbla-n sus şi umbla-n jos

Ca să nască pe Hristos.

 

Umbla-n jos şi umbla-n sus

Ca să nască pe Isus.

Roată, roată prin cetate,

Case, hanuri, pline toate.

 

Mai târziu găsi apoi

Un staul frumos de oi

Şi-acolo pe fân jos

S-a născut Domnul Hristos.

 

Cete de îngeri coboară

Staulul îl înconjoară.

Îngerii cu flori în mână

Împletesc mândră cunună.

 

Pe cunună-i scris frumos

Astăzi s-a născut Hristos,

Care cu puterea sa

Va împărăţi lumea

 

Şi de-acum până-n vecie

Mila Domnului să fie,

Tuturor cu bucurie

Şi de mare veselie.

 

Deschide uşa creştine

 

Deschide uşa creştine (bis)

Că venim din nou la tine,

La mulţi ani mulţi ani cu bine. (*)

 

Drumu’-i greu şi-am obosit (bis)

De departe am venit. (*)

 

Şi la Viflaim am fostR

Unde s-a născut Hristos. (*)

 

Şi-am văzut şi pe-a Sa mamă (bis)

Pe care Maria-o cheamă. (*)

 

Cum umbla din casă-n casă (bis)

Ca pe Fiul ei să-L nască. (*)

 

Umbla-n sus şi umbla-n jos (bis)

Ca să nască pe Hristos. (*)

 

Umbla-n jos şi umbla-n sus (bis)

Ca să nască pe Iisus. (*)

 

Mai târziu găsi apoi (bis)

Un staul frumos de oi. (*)

 

Şi acolo pe fân josR

S-a născut Domnul Hristos. (*)

 

Cete de îngeri coboară (bis)

Staulul de-l înconjoară. (*)

 

Păstorii cu flori în mână (bis)

Împletesc mândră cunună. (*)

 

Pe cunună-i scris frumos (bis)

Astazi s-a născut Hristos. (*)

 

Care cu puterea Sa (bis)

Va îmărăţi lumea. (*)

 

 

Colindiţa – Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică

Sursă: Colindiţa – Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică

Colindiţa

Colindiţa nu-i mai multă,

Să trăiască cine-ascultă!

Sus la ceruri o-nălţăm

Şi la gazde o-nchinăm.

O-nchinăm cu veselie

Şi cu mare bucurie,

C-am ajuns seara de-Ajun

A bătrânului Craciun.

 

Sus, mai sus vom înălţa,

Ce-am ştiut noi v-am cântat.

Să rămâneţi sănătoşi,

sănătoşi şi bucuroşi!

C-am ajuns ziua cea sfântă

Când colindele se cântă.

Sărbătoarea lui Cristos

Să vă fie de folos!

Colo sus şi mai în sus

Sursă: Colo sus şi mai în sus

COLINDE, COLINDE… E VREMEA COLINDELOR!

Colo sus şi mai în sus

Colo sus şi mai în sus 

O, Domnului

Sus la poarta raiului,

Suntu-ţi, Doamne, mese-ntinse,

Mese-ntinse şi subscrise.

Dar la masă cine şade?

Şade Domnul Dumnezeu

Cu preasfântul Fiul Său

Şi cu Mihail, Gavrilă

Şi cu Ioane, sfinte Ioane

Şi cu sfinte Niculaie

Chinuit şi gârbovit

C-aşa intră Iuda-n rai.

Sus la poarta Raiului,

Scaunul judeţului,

Şuştariul botezului.

Ei în iad când le-au băgat

Şi raiul s-a-ntunecat

 

Şi iadul s-a luminat.

Sus lumina raiului,

Scaunul judeţului

Şuştariul botezului.

Ei în rai când l-au băgat

Şi iadul s-a-ntunecat

Şi raiul s-a luminat.

Noi umblăm şi colindăm

La bun gazdă să închinăm,

Închinăm de sănătate

De Crăciun să-şi aibă parte.

Colo sus şi mai în sus

 

Colo sus şi mai în sus (bis)

Colindăm Doamne, Colind (*)

Este-o dalbă mănăstire. (bis) (*)

Şi întrânsa cine şade? (bis) (*)

Şade Maica Precesta (bis) (*)

Cu-n prunc mic ce tot plângea. (bis) (*)

Maica Sfântă-aşa-I zicea: (bis) (*)

Taci pruncule, nu mai plânge,(bis) (*)

 

Că Maica Ţie-ţi va da (bis) (*)

Două mere, două pere (bis) (*)

Să mi te joci cu ele. (bis) (*)

Şi cheile raiului, (bis) (*)

Raiul sfânt să-l stăpâneşti, (bis) (*)

Pământul să-l moşteneşti, (bis) (*)

Pe noi să ne mântuieşti. (bis) (*)

Galbenă gutuie – colind

Sursă: Galbenă gutuie – colind

COLINDE, COLINDE… E VREMEA COLINDELOR!

Galbenă gutuie dulce, amăruie,
Lampa la fereastră, toată viața noastră.
Galbenă gutuie dulce, amăruie
Lampa la fereastră, toată viaţa noastră.

Când eram copil acasă
Şi crăciunu-l așteptam,
Era bucuria mare,
Noi copii ne adunam. (x2)

Galbenă gutuie dulce, amăruie,
Lampa la fereastră, toată viața noastră.
Galbenă gutuie dulce, amăruie
Lampa la fereastră, toată viaţa noastră.

Mi-a pus mama la fereastră,
În odaia de la drum,
O gutuie-ngalbenită
S-o păstrez pentru Ajun (x2)

Galbenă gutuie dulce, amăruie,
Lampa la fereastră, toată viața noastră.
Galbenă gutuie dulce, amăruie
Lampa la fereastră, toată viaţa noastră.

Luxul mamei cel mai mare,
Când copii ne adunam,
Era pâinea de pe masă
Şi gutuia de la geam (x2)

Galbenă gutuie dulce, amăruie,
Lampa la fereastră, toată viața noastră.
Galbenă gutuie dulce, amăruie
Lampa la fereastră, toată viaţa noastră.